nimic.org challenge
Am facut eu ce-am facut si zilele astea, mai precis ieri, am indraznit sa cred ca pot intra in comunitatea nimic.org. Stiam sau mai bine zis banuiam ca acolo se cam taie in carne vie dar imi plac criticile, mai ales cele bine argumentate. Si cum romanului ii place sa critice n-am fost iertat. Ce mi-am dat eu seama din toate criticile astea? Read more…
Care e secretul….?
Este incredibil cum zambetele unui copil iti lumineaza fata, te face sa uiti pentru cateva momente de orice probleme, necazuri, neajunsuri din viata de zi cu zi. Inocenta lui iti da speranta de mai bine, lumea se aduna in jurul lui si se bucura de bucuria lui, si pentru cateva momente intra in lumea lui, o lume fara griji, fara rele, o lume perfecta. Ai vrea ca timpul sa se opreasca in loc, sa ramai captiv acelui moment, prizonier de buna voie al timpului, pe care sa il retraiesti la infinit si acele sentimente sa fie singurele sentimente traite.
E incredibil cum o fiinta inocenta, pura, poate evolua intr-o persoana malefica, gandidu-te la unele personalitati parca nu iti vine sa crezi ca au fost candva si ei niste fiinte inocente. Ce le-au putut aduce in starea aia? Exista o reteta care trebui urmata in cresterea unui copil, in educarea lui, pentru a forma un om cu suflet bun? Sau pur si simplu asa te nasti.
Conteaza mediul in care cresti, in care te formezi, conteaza prietenii, desi daca stii cum sa ii alegi nu ar trebui sa te influenteze. Ce conteaza oare cel mai mult? Care e secretul?
Ma gandesc la mine, am crescut intr-o familie simpla, n-a stat nimeni la capul meu in fiecare zi sa imi explice ce e rau si ce e bun e lumea asta. Am cunoscut tot felul de oameni, am avut tot felul de cunostinte, cunostinte, nu prieteni pentru ca am stiut in ce stadiu sa ma opresc, si am avut dreptate. Si cu toate astea nu am ajuns rau, drogat, alcoolic, vagabond. Cred ca diferenta intre un om bun si unul rau este prezenta sau absenta bunului simt. Nu stiu cum se dobandeste asta, nu stiu cum ti-l insusesti, cred ca ori il ai ori nu. Dar el face diferenta.
Deci tot ce pot sa sper e la cat mai mult bun simt, din partea tuturor…
Bulk Mail Ep.2
Mail de la Princess Monica, ce vrea fatuca de la mine? Pai ea cica ar fi mostenit niste banuti in urma mortii tatalui, cam 7 milioane si ceva de dolari, nu multi nu? Asa, si ea are impresia ca eu o pot ajuta sa isi transfere banii astia dintr-o banca din Accra(Ghana) in contul meu 
mie ramanandu-mi 30% din suma. Tare nu? Fata s-a bucurat cand a dat de contactul meu nush pe unde, s-o gandit ea ca numa bine o ajut la mici investitii cu banii astia. Ce sa mai zic, cititi si voi textul atasat mailului de la femeie.
“Please, note that this transaction is 100% risk free and I hope to commence the transaction as quick as possible, I will send you my picture as soon as I hear from you for recognition. Email address (princessmonica_larry@live.fr)”
Princess, go fuck your self, a good advice i think.
Ganduri
Eu+blog=? Serios habar nu am de ce scriu, un motiv serios nu ca acela pentru care m-am apucat sa scriu, un motiv pentru care continui. E usor sa te apuci, mai greu e sa si continui, sa ai si pentru ce. Un lucru stiu sigur, nu pentru bani, desi pare greu de crezut pentru multi care probabil sunt atat de ingropati in ideea de a face bani din blog incat li se pare chiar absurd sa scrii pentru alte motive, nu intru in detalii, totul este expus foarte frumos aici, un post pe care vi-l recomand si cu care sunt de acord intru totul. De ce nu pentru bani? Am destule motive pentru care nu fac asta pentru bani.
Nu ma consider atat de talentat si interesant in ale scrisului, nu cred ca am o inclinatie spre scris atat de mare incat sa incant miide cititori zilnic, sa ii fac sa vina si a treia si a patra oara etc. Nu am timpul necesar pentru asta, ca sa faci bani din asa ceva iti trebe o anumit continuitate, si calitativa si cantitativa. Nu vreau sa citesc toate tampeniile despre cum sa faci bani din bloguri intr-un timp scurt prin spam, cuvinte cheie etc, nu ma pasioneaza, daca ai ceva respect de sine nu-ti bati capul cu tampenii de genu. Nu imi pot promite ca maine nu ma plictisesc blogurile, ca o sa mi se para copilaroasa toata incercarea asta de blog a mea, ca o sa fiu dezamagit de unele tampenii scrise si o sa sterg totul si o sa ma rezum la ai citi pe cei pe care ii consider buni si care au ceva de zis.
Bun, si atunci de ce scriu. Cred ca o iau ca o forma de exprimare, ca o incercare de perfectionare in exprimare, mi se pare un lucru bun in a-ti pune gandurile, ideile, parerile in scris, de ce nu publicate, unde pot fi si comentate, criticate, laudate, orice critica e buna, te poate perfectiona. Scriind intr-un document word esti tu cu el si atat, el ramane la fel, tu asemenea, asupra lui exista doar o parere, a ta, esti subiectiv, asta nu te poate ajuta, nu poate scoate din tine ceva mai bun.
Deci de ce scriu? Probabil ca sa invat sa scriu mai bine, prefer sa fac asta in timpul care il petrec pe calculator, in locul altor activitati. Cat timp nu stiu, dar unii zic ca prezentul conteaza…
About my wasted time
Chinuindu-ma cu instalarea wordpress-ului ma trece un gand, iara pierd timp aiurea pe netu asta si mergand mai departe, da oare cu cate tampenii mi-am pierdut timpul pe net. Pai am trecut prin mai multe faze ca sa zic asa, prima a fost faza cu jocurile, jucam orice, numa sa joc, auzeam de un joc, ma bagam, chiar daca nu promitea prea mult acel joc, de la shootere, strategie, pana la joculete gen Zuma, diferite variante de Solitaire, si treceau orele fara sa imi dau seama.
A urmat messu, oh da, stateam pe mess pana la epuizare, subiecte de discutii gaseam, de la ce am facut azi pana la existenta extraterestrilor. Erau discutii inutile pe care mai bine le aveam la o cafea intr-un bar sau pe o terasa la aer liber, unde de obicei isi aveau loc barfele si nimic mai mult.
Urmatoarea etapa a fost mircu, sigur cea mai mare pierdere de timp. Ce faceam acolo, jucam trivia, faceam canale, dadeam canale, cand ma plictiseam mai faceam un canal. Plus multe contre si discutii chiar tampite cu toti cretinii de pe mirc, ma includ acuma si eu in categoria aia, doar foloseam mircul.Totusi am intalnit si persoane chiar de treaba, cu care pastrez si acuma legatura pe mess. Dar astia sunt 1% din cei de pe mirc.
Dupa perioada cu mircul ma rezumam la navigat, asa am descoperit blogurile care de la inceput m-au atras. Le citeam zilnic, unele bune, altele proaste, de fapt alea proaste m-au facut sa vreau si eu blog, pai ce, e mai desptept ala ca mine? Eu nu pot? Si uite asa am ajuns sa imi fac eu blog, le multumesc pe aceasta cale celor care au bloguri atat de proaste si m-au determinat si pe mine sa incerc(nu dau nume pentru simplu motiv ca nu-I mai stiu).
Cam asta e istoria timpului meu pierdut pe calculator, poate prin blogul asta determin si eu cum m-au determinat altii pe mine sa isi faca blog
Si asa ca incheiere mentionez ca ultima parte a postului, blogurile, chiar nu le consider timp pierdut, sau mai bine zis le consider timp pierdut cu folos, blogosfera can be charming what can I say…
Instalarea wordpress, a mistery to me
Cum tot timpul sunt in cautare de ceva nou am intrat pe un blog, blogul lui Bunelu, si am vazut ca este gazduit de un site de care nu stiam, trei.ro. Intru pe site sa vad care e treaba si ce vad, gazduire gratuita nelimitata cu acces PHP, MySQL etc etc. Daca tot e gratuit totul ma bag si eu ca de, ce am de pierdut. Imi fac cont, imi aleg un subdomeniu si urmatorul pas e sa uploadez wordpressul via FTP. Fac totul ca la carte, editez fisierul wp-config-sample.php, il salvez ca wp.config.php si uploadez totul pe site. Accesez adresa de genul www.situlmeu.ro/wordpress/wp-admin/install.php si ciuciu, vine cu o eroare:
Error establishing a database connection
This either means that the username and password information in your wp-config.php file is incorrect or we can’t contact the database server at localhost. This could mean your host’s database server is down.
Are you sure you have the correct username and password?
Are you sure that you have typed the correct hostname?
Are you sure that the database server is running?
If you’re unsure what these terms mean you should probably contact your host. If you still need help you can always visit the WordPress Support Forums.
Butonand eu pe acolo si intrant in MySQL imi scrie undeva jos ceva de genu: The mbstring PHP extension was not found and you seem to be using multibyte charset. Without mbstring extension phpMyAdmin is unable to split strings correctly and it may result in unexpected results.
Pentru mine toate astea ma arunca rau de tot intr-o ceatza londoneza, poate pentru cineva cu cunostinte in domeniu sunt niste indicii, indicii asupra problemei, poate am gresit undeva, poate nu se poate uploada/instala wordpressul pe ceea ce imi ofera cei de la trei.ro, cu toate ca Bunelu vad ca a reusit.
PS. Bunelu daca ai timp pentru un novice care habar nu are ce face poate imi scrii si mie pasii urmati de tine sau stii unde am putut gresi.
Multumesc anticipat.
Fabrica de sinucideri
Exista si asa ceva, unde? In Elvetia. Organizatia Dignitas se ocupa de sinucideri asistate, pentru cei ce sufera de boli incurabile si nu mai au nici o speranta de vindecare. E o idee buna, e o idee rea? Nu stiu, ma pot doar gandi cum ar fi sa fiu in pielea unui om care sufera de o anumita boala, care este tinut in viata de aparate, e dependent de tehnologie sa fie in viata, e oare el viu, tinand cont ca fara aceste aparate ar muri? Incercand sa ma pun in locul acelei persoane pot spune acuma ca as prefera o moarte usoara, sa mi se curme agonia de zi cu zi si a familiei mele care trebui sa ma vada zilnic inr-o stare vegetativa cu tuburi prin gura stiind ca situatia nu se va termina decat odata cu moartea mea. Dar va fi oare familia destul de puternica sa decida cand mi se termina viata? Vor putea trece peste speranta ca poate maine se va descoperi un leac si voi putea deveni o persoana normala din nou? E o decizie mai mult decat grea, mai ales ca sunt cazuri in care dupa ani buni de coma unii s-au trezit ca prin minune.
E bine totusi sa ai o alternativa in cazul in care chiar doresti o moarte usoara si sunt persoane care se ocupa cu asa ceva, persoane care isi asuma dreptul de a lua o viata, chiar daca este o viata poate deja luata.
Ochelarii minune
Cercetătorii au inventat ochelarii care te vor ajuta să-ţi aminteşti unde ţi-ai pus cheile de la maşină.
Ochelari care inregistreaza tot ce intra in raza lor de actiune si recunoaste obiecte. Hmm, porti o zi ochelarii din astia, ajungi acasa si nevasta zice, ia sa vedem noi dupa ce te-ai uitat tu astazi … si nu e placut sa vada ca te-ai uitat dupa formele a 10 femei in drum spre casa, deci ochelarii astia pot fi your enemy.
Oricum, daca nu o pot gasi pe Elodia nu au nici un rost:)
Penibil domle
Cred ca toata lumea s-a gandit macar o data, ma, oare is penibil la ce debitez eu aici? Oare zic astia care ma mai citesc ca habar n-am de nimic? Ma gandesc ca tuturora le-a trecut asta prin cap. Si care o fi reteta sa nu scrii penibil, sau sa nu ai un blog penibil? Multe filmulete de pe youtube te fac penibil? Povesti de genul ce am mancat aseara in oras si ce film am vazut ieri la tv te fac penibil?
Cred ca cel mai important e sa scrii in primul rand pentru tine, sa nu te gandesti la cititori cand scrii, sa iti faca tie placere sa lecturezi ce ai scris, sa te amuze pe tine unele posturi, sa te reprezinte ceea ce scrii, sa crezi in ceea ce scrii si parerile tale sa fie sincere si nu “imprumutate” de la un consacrat. E bine sa vezi cam ce parere au unii asupra unei probleme, dar sa nu adopti si tu acea parere doar pentru ca toti o fac. Important cred ca este sa ai incredere in tine, sa nu fi inhibat, ce se poate intampla, sa te ironizeze unul altul? Asta este, parerile si gusturile sunt impartite, daca te incadrezi in limitele bunului simt nu ar trebui sa iti fie rusine de opiniile tale, de contentul tau si de directia blogului.
O pondere importanta o are gramatica, o “faultezi” des vei fi “faultat” de cititori, scrie simplu si corect si nu cazi in penibil.
Spamul nu iti aduce onoare, e o chestie de fair play, o regula nescrisa, sau scrisa, nu stiu dar nu te avantajeaza pe termen lung, deci consider ca nu are rost.
Probabil si eu sunt penibil, sunt nou in blogging si ma apuc eu sa scriu de ce e bine si ce e rau, dar cum spuneam, e o parere, sunt sincer si de ce nu, deci I don`t really care de ce cred unii, altii, atata timp cat eu stiu ca ma incadrez in limitele bunului simt si nu ma consider penibil.
Faceti-ma penibil, nu mi s-a intamplat, is curios ce simtaminte as avea, dar sa aveti argumente sa va pot crede, atunci are efect critica cand esti de acord cu ea.
Nota: Un post scris de un amator, incepator, fara experienta, care scrie doar ca sa se afle in treaba si cauta sa fie penibil.
